Clasa 12Algebră

Grupuri — Teorie, Formule si Exemple

Grupurile sunt structuri algebrice fundamentale din programa de Matematica M1, clasa a 12-a. La examenul de Bacalaureat, grupurile apar frecvent la Subiectul II, unde cerințele tipice sunt: „Demonstrați că (A,∗)(A, *) este grup abelian", „Găsiți un subgrup" sau „Arătați că ff este morfism de grupuri". Un grup se definește prin patru axiome — închidere, asociativitate, element neutru și existența inverselor — iar dacă operația este și comutativă, grupul se numește abelian. Stăpânirea axiomelor, a subgrupurilor și a morfismelor îți asigură punctaj maxim pe această temă obligatorie.

Definiția grupului — cele 4 axiome și proprietăți imediate

Grup: O pereche (G,∗)(G, *) unde GG este o mulțime nevidă și ∗* o lege de compoziție internă, satisfăcând: G1 (Internă/Închidere): ∀a,b∈G:a∗b∈G\forall a, b \in G: a * b \in G G2 (Asociativitate): ∀a,b,c∈G:(a∗b)∗c=a∗(b∗c)\forall a, b, c \in G: (a * b) * c = a * (b * c) G3 (Element neutru): ∃ e∈G:a∗e=e∗a=a,∀a∈G\exists\, e \in G: a * e = e * a = a, \quad \forall a \in G G4 (Elemente inverse): ∀a∈G,∃ a−1∈G:a∗a−1=a−1∗a=e\forall a \in G, \exists\, a^{-1} \in G: a * a^{-1} = a^{-1} * a = e Grup abelian (comutativ): Satisface în plus G5: a∗b=b∗a,∀a,b∈Ga * b = b * a, \quad \forall a, b \in G Proprietăți imediate (demonstrabile din axiome):
  • Elementul neutru este unic
  • Inversul fiecărui element este unic
  • (a−1)−1=a(a^{-1})^{-1} = a
  • (a∗b)−1=b−1∗a−1(a * b)^{-1} = b^{-1} * a^{-1} (atenție la ordinea inversată!)
  • Ecuațiile a∗x=ba * x = b și x∗a=bx * a = b au soluție unică în GG
usorModel Bacalaureat — Subiectul II
Fie A={a∈R∣a≠−1}A = \{a \in \mathbb{R} \mid a \neq -1\} și a∗b=a+b+aba * b = a + b + ab. Demonstrați că (A,∗)(A, *) este grup abelian.
1
2 puncte
G1 (Internă): a∗b=a+b+ab=(1+a)(1+b)−1a*b = a+b+ab = (1+a)(1+b)-1. Dacă a,b≠−1a,b \neq -1 atunci (1+a)(1+b)≠0(1+a)(1+b)\neq 0, deci a∗b≠−1a*b \neq -1, adică a∗b∈Aa*b \in A. ✓
2
2 puncte
G2 (Asociativitate): (a∗b)∗c=(a+b+ab)+c+(a+b+ab)c=a+b+c+ab+ac+bc+abc(a*b)*c = (a+b+ab)+c+(a+b+ab)c = a+b+c+ab+ac+bc+abc. Similar, a∗(b∗c)=a+b+c+ab+ac+bc+abca*(b*c) = a+b+c+ab+ac+bc+abc. Egalitate verificată. ✓
3
2 puncte
G3 (Element neutru): Rezolvăm a∗e=aa*e = a: a+e+ae=a⇒e(1+a)=0a+e+ae = a \Rightarrow e(1+a) = 0. Cum a≠−1a \neq -1, obținem e=0e = 0. Verificare: 0∈A0 \in A (căci 0≠−10 \neq -1) și a∗0=a+0+0=aa*0 = a+0+0 = a, 0∗a=0+a+0=a0*a = 0+a+0 = a. ✓
4
2 puncte
G4 (Invers): Rezolvăm a∗a′=0a*a' = 0: a+a′+aa′=0⇒a′(1+a)=−a⇒a′=−a1+aa+a'+aa' = 0 \Rightarrow a'(1+a) = -a \Rightarrow a' = -\dfrac{a}{1+a}. Verificăm: a′≠−1a' \neq -1 deoarece −a1+a=−1⇔a=1+a-\frac{a}{1+a} = -1 \Leftrightarrow a = 1+a (imposibil). Deci a′∈Aa' \in A. ✓
5
2 puncte
G5 (Comutativitate): a∗b=a+b+ab=b+a+ba=b∗aa*b = a+b+ab = b+a+ba = b*a (adunarea și înmulțirea în R\mathbb{R} sunt comutative). ✓ Deci (A,∗)(A,*) este grup abelian.
mediuBacalaureat 2023 — variantă similară
Pe R\mathbb{R}, definim x∗y=x+y−3x * y = x + y - 3. Demonstrați că (R,∗)(\mathbb{R}, *) este grup abelian.
1
1 punct
G1: x∗y=x+y−3∈Rx * y = x + y - 3 \in \mathbb{R}, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}. ✓
2
2 puncte
G2: (x∗y)∗z=(x+y−3)+z−3=x+y+z−6(x*y)*z = (x+y-3)+z-3 = x+y+z-6. x∗(y∗z)=x+(y+z−3)−3=x+y+z−6x*(y*z) = x+(y+z-3)-3 = x+y+z-6. Egalitate. ✓
3
3 puncte
G3: x∗e=x⇒x+e−3=x⇒e=3x*e = x \Rightarrow x+e-3 = x \Rightarrow e = 3. Verificare: 3∈R3 \in \mathbb{R}, x∗3=x+3−3=xx*3 = x+3-3 = x, 3∗x=3+x−3=x3*x = 3+x-3 = x. ✓
4
2 puncte
G4: x∗x′=3⇒x+x′−3=3⇒x′=6−xx*x' = 3 \Rightarrow x+x'-3 = 3 \Rightarrow x' = 6-x. Evident x′∈Rx' \in \mathbb{R}. ✓
5
2 puncte
G5: x∗y=x+y−3=y+x−3=y∗xx*y = x+y-3 = y+x-3 = y*x. ✓ (R,∗)(\mathbb{R}, *) este grup abelian.

Exemple clasice de grupuri — tabele de memorat pentru Bacalaureat

Grupuri abeliene standard — de memorat: | Grup | Neutru | Inversul lui aa | |------|--------|-----------------| | (Z,+)(\mathbb{Z}, +) | 00 | −a-a | | (Q,+)(\mathbb{Q}, +), (R,+)(\mathbb{R}, +) | 00 | −a-a | | (Q∗,⋅)(\mathbb{Q}^*, \cdot), (R∗,⋅)(\mathbb{R}^*, \cdot) | 11 | 1a\frac{1}{a} | | (R>0,⋅)(\mathbb{R}_{>0}, \cdot) | 11 | 1a\frac{1}{a} | | (Zn,+n)(\mathbb{Z}_n, +_n) | 00 | n−kn-k (pentru kk) | | (Mn(R),+)(M_n(\mathbb{R}), +) | OnO_n | −A-A | Nu sunt grupuri (contraexemple importante):
  • (Z,⋅)(\mathbb{Z}, \cdot): 22 nu are invers în Z\mathbb{Z} (12∉Z\frac{1}{2} \notin \mathbb{Z})
  • (N,+)(\mathbb{N}, +): 11 nu are invers (−1∉N-1 \notin \mathbb{N})
  • (Mn(R),⋅)(M_n(\mathbb{R}), \cdot): matricea nulă nu este inversabilă (G4 pică)
  • (R,⋅)(\mathbb{R}, \cdot): elementul 00 nu are invers (10\frac{1}{0} nu există)
Grup neabelian clasic: (GLn(R),⋅)(GL_n(\mathbb{R}), \cdot) — matricele inversabile de ordin n≥2n \geq 2, cu înmulțirea. Neutru: InI_n. NU este abelian: în general A⋅B≠B⋅AA \cdot B \neq B \cdot A.
usorVerificare directă
Justificați de ce (Z,⋅)(\mathbb{Z}, \cdot) nu este grup.
1
2 puncte
Verificăm G4: inversul lui 2∈Z2 \in \mathbb{Z} față de înmulțire ar trebui să fie xx cu 2⋅x=12 \cdot x = 1, adică x=12x = \frac{1}{2}.
2
3 puncte
12∉Z\frac{1}{2} \notin \mathbb{Z}, deci axioma G4 (existența inverselor) nu este satisfăcută. (Z,⋅)(\mathbb{Z}, \cdot) nu este grup.
mediuExercițiu de antrenament
Fie A={a∈R∣a>0,a≠1}A = \{a \in \mathbb{R} \mid a > 0, a \neq 1\} și a∗b=aln⁡ba * b = a^{\ln b}. Arătați că legea ∗* este comutativă.
1
2 puncte
Calculăm a∗b=aln⁡b=eln⁡a⋅ln⁡ba * b = a^{\ln b} = e^{\ln a \cdot \ln b}.
2
2 puncte
Calculăm b∗a=bln⁡a=eln⁡b⋅ln⁡a=eln⁡a⋅ln⁡bb * a = b^{\ln a} = e^{\ln b \cdot \ln a} = e^{\ln a \cdot \ln b}.
3
1 punct
Deci a∗b=b∗aa * b = b * a pentru orice a,b∈Aa, b \in A. Legea este comutativă. ✓

Subgrupuri — criterii de verificare și teorema lui Lagrange

Subgrup: H⊆GH \subseteq G este subgrup al lui (G,∗)(G, *) dacă (H,∗)(H, *) este ea însăși grup (cu aceeași operație). Criteriu de subgrup în 3 pași (mai eficient decât re-verificarea tuturor axiomelor):
  1. H≠∅H \neq \emptyset (de obicei arătăm că e∈He \in H)
  2. ∀a,b∈H:a∗b∈H\forall a, b \in H: a * b \in H (închidere)
  3. ∀a∈H:a−1∈H\forall a \in H: a^{-1} \in H (stabilitate la inversare)
Criteriu compact (o singură condiție): H≠∅H \neq \emptyset și ∀a,b∈H:a∗b−1∈H\forall a, b \in H: a * b^{-1} \in H. Subgrupuri triviale: {e}\{e\} și GG însuși sunt subgrupuri ale oricărui grup (G,∗)(G, *). Teorema lui Lagrange: Dacă (G,∗)(G, *) este grup finit cu ∣G∣=n|G| = n și HH este subgrup, atunci ∣H∣|H| divide nn. Consecință practică: Dacă ∣G∣=12|G| = 12, subgrupurile pot avea doar ordinele 1,2,3,4,6,121, 2, 3, 4, 6, 12. Exemple importante:
  • (2Z,+)(2\mathbb{Z}, +) este subgrup al lui (Z,+)(\mathbb{Z}, +) — numerele pare, cu adunarea
  • (nZ,+)(n\mathbb{Z}, +) este subgrup al lui (Z,+)(\mathbb{Z}, +) pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}
  • Subgrupurile lui (Z,+)(\mathbb{Z}, +) sunt exact mulțimile nZn\mathbb{Z}, cu n∈Nn \in \mathbb{N}
mediuExercițiu de antrenament
Găsiți toate subgrupurile lui (Z6,+6)(\mathbb{Z}_6, +_6).
1
2 puncte
Prin teorema lui Lagrange, ordinele subgrupurilor divid ∣Z6∣=6|\mathbb{Z}_6|=6. Ordine posibile: 1,2,3,61, 2, 3, 6.
2
3 puncte
  • Ordin 1: {0}\{0\}.
  • Ordin 2: {0,3}\{0,3\} (deoarece 3+63=03+_6 3=0, deci 33 este inversul lui 33).
  • Ordin 3: {0,2,4}\{0,2,4\} (deoarece 2+62=42+_6 2=4, 4+62=04+_6 2=0).
  • Ordin 6: Z6\mathbb{Z}_6 însuși.
3
Cele 4 subgrupuri ale lui (Z6,+6)(\mathbb{Z}_6, +_6) sunt: {0}\{0\}, {0,3}\{0,3\}, {0,2,4}\{0,2,4\}, Z6\mathbb{Z}_6.
mediuModel Bacalaureat
Fie (R∗,⋅)(\mathbb{R}^*, \cdot) grupul numerelor reale nenule cu înmulțirea. Arătați că H={−1,1}H = \{-1, 1\} este subgrup.
1
1 punct
Nevid: H={−1,1}≠∅H = \{-1, 1\} \neq \emptyset. ✓
2
2 puncte
Închidere: 1⋅1=1∈H1 \cdot 1 = 1 \in H, 1⋅(−1)=−1∈H1 \cdot (-1) = -1 \in H, (−1)⋅1=−1∈H(-1) \cdot 1 = -1 \in H, (−1)⋅(−1)=1∈H(-1)\cdot(-1) = 1 \in H. ✓
3
2 puncte
Inversul: 1−1=1∈H1^{-1} = 1 \in H, (−1)−1=−1∈H(-1)^{-1} = -1 \in H. ✓ Deci (H,⋅)(H, \cdot) este subgrup al lui (R∗,⋅)(\mathbb{R}^*, \cdot).

Morfisme de grupuri — homomorfisme, izomorfisme și nucleu

Morfism (homomorfism) de grupuri: O funcție f:(G,∗)→(H,∘)f: (G, *) \to (H, \circ) cu proprietatea: f(a∗b)=f(a)∘f(b),∀a,b∈Gf(a * b) = f(a) \circ f(b), \quad \forall a, b \in G Proprietăți automate (consecințe directe, nu trebuie demonstrate separat):
  • f(eG)=eHf(e_G) = e_H (imaginea neutrului este neutrul)
  • f(a−1)=[f(a)]−1f(a^{-1}) = [f(a)]^{-1} (imaginea inversului este inversul imaginii)
Tipuri de morfisme:
  • Izomorfism: morfism bijectiv. Notăm G≅HG \cong H (grupuri structural identice).
  • Monomorfism: morfism injectiv (f(a)=f(b)⇒a=bf(a) = f(b) \Rightarrow a = b)
  • Epimorfism: morfism surjectiv (∀h∈H,∃g∈G:f(g)=h\forall h \in H, \exists g \in G: f(g) = h)
  • Endomorfism: morfism de la GG la GG
  • Automorfism: izomorfism de la GG la GG
Nucleul morfismului: ker⁡f={a∈G∣f(a)=eH}\ker f = \{a \in G \mid f(a) = e_H\}
  • ker⁡f\ker f este întotdeauna subgrup al lui GG
  • ff este injectiv ⇔ker⁡f={eG}\Leftrightarrow \ker f = \{e_G\}
Imaginea morfismului: Im f={f(a)∣a∈G}\text{Im}\, f = \{f(a) \mid a \in G\} — este subgrup al lui HH.
mediuProblemă de antrenament
Demonstrați că f:(R,+)→(R∗,⋅)f: (\mathbb{R}, +) \to (\mathbb{R}^*, \cdot), f(x)=2xf(x) = 2^x este morfism de grupuri. Este surjectiv?
1
3 puncte
Morfism: f(x+y)=2x+y=2x⋅2y=f(x)⋅f(y)f(x+y) = 2^{x+y} = 2^x \cdot 2^y = f(x) \cdot f(y), pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}. ✓
2
2 puncte
Verificare proprietăți automate: f(0)=20=1=eR∗f(0) = 2^0 = 1 = e_{\mathbb{R}^*} ✓. f(−x)=2−x=12x=[f(x)]−1f(-x) = 2^{-x} = \frac{1}{2^x} = [f(x)]^{-1} ✓.
3
2 puncte
Nu este surjectiv: Im f={2x∣x∈R}=(0,+∞)⊊R∗\text{Im}\, f = \{2^x \mid x \in \mathbb{R}\} = (0,+\infty) \subsetneq \mathbb{R}^*. De exemplu, −1∈R∗-1 \in \mathbb{R}^* nu are preimaginea, deoarece 2x>02^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
mediuBacalaureat — variantă similară
Fie f:(Z,+)→(Z5,+5)f: (\mathbb{Z}, +) \to (\mathbb{Z}_5, +_5), f(n)=n‾f(n) = \overline{n} (restul împărțirii la 5). Arătați că ff este morfism și determinați ker⁡f\ker f.
1
3 puncte
Morfism: f(m+n)=m+n‾=m‾+5n‾=f(m)+5f(n)f(m+n) = \overline{m+n} = \overline{m} +_5 \overline{n} = f(m) +_5 f(n), pentru orice m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}. ✓
2
3 puncte
Nucleul: ker⁡f={n∈Z∣f(n)=0‾}={n∈Z∣5∣n}=5Z\ker f = \{n \in \mathbb{Z} \mid f(n) = \overline{0}\} = \{n \in \mathbb{Z} \mid 5 \mid n\} = 5\mathbb{Z}.
3
2 puncte
Observație: ff este surjectiv (epimorfism) deoarece ∀k‾∈Z5\forall \overline{k} \in \mathbb{Z}_5, f(k)=k‾f(k) = \overline{k}. Nu este injectiv deoarece ker⁡f=5Z≠{0}\ker f = 5\mathbb{Z} \neq \{0\}.

Ordinul unui element și grupuri ciclice

Ordinul unui element a∈Ga \in G: Cel mai mic n∈N∗n \in \mathbb{N}^* astfel încât an=ea^n = e. Se notează ord(a)=n\text{ord}(a) = n. Dacă nu există un astfel de nn, spunem că aa are ordin infinit. Notație: ana^n înseamnă a∗a∗⋯∗a⏟n\underbrace{a * a * \cdots * a}_{n}, iar a0=ea^0 = e, a−n=(a−1)na^{-n} = (a^{-1})^n. Proprietăți ale ordinului:
  • ord(e)=1\text{ord}(e) = 1
  • ak=e⇔ord(a)∣ka^k = e \Leftrightarrow \text{ord}(a) \mid k
  • Dacă ∣G∣=n|G| = n (finit), atunci ord(a)\text{ord}(a) divide nn (consecință a teoremei lui Lagrange)
Grup ciclic: (G,∗)(G, *) este ciclic dacă ∃g∈G\exists g \in G cu G={gk∣k∈Z}G = \{g^k \mid k \in \mathbb{Z}\}. Elementul gg se numește generator. Exemple:
  • (Zn,+n)(\mathbb{Z}_n, +_n) este ciclic, generat de 1‾\overline{1}
  • (Z,+)(\mathbb{Z}, +) este ciclic infinit, generat de 11 (sau −1-1)
  • Orice grup ciclic este abelian
usorExercițiu de antrenament
Determinați ordinul fiecărui element din (Z4,+4)(\mathbb{Z}_4, +_4).
1
1 punct
0‾\overline{0}: ord(0‾)=1\text{ord}(\overline{0}) = 1 (este elementul neutru).
2
2 puncte
1‾\overline{1}: 1‾,1‾+1‾=2‾,3‾,0‾\overline{1}, \overline{1}+\overline{1}=\overline{2}, \overline{3}, \overline{0}. Ajungem la 0‾\overline{0} după 4 pași, deci ord(1‾)=4\text{ord}(\overline{1}) = 4.
3
2 puncte
2‾\overline{2}: 2‾+2‾=0‾\overline{2}+\overline{2}=\overline{0}, deci ord(2‾)=2\text{ord}(\overline{2}) = 2. 3‾\overline{3}: 3‾,2‾,1‾,0‾\overline{3}, \overline{2}, \overline{1}, \overline{0}, deci ord(3‾)=4\text{ord}(\overline{3}) = 4.
4
Generatorii lui (Z4,+4)(\mathbb{Z}_4, +_4) sunt 1‾\overline{1} și 3‾\overline{3} (elementele de ordin 4).
mediuExercițiu clasic
În grupul (Z12,+12)(\mathbb{Z}_{12}, +_{12}), determinați ordinul elementului 4‾\overline{4} și subgrupul generat de 4‾\overline{4}.
1
2 puncte
Calculăm puterile succesive: 4‾,8‾,0‾\overline{4}, \overline{8}, \overline{0}. Deci 3⋅4‾=12‾=0‾3 \cdot \overline{4} = \overline{12} = \overline{0}.
2
2 puncte
ord(4‾)=3\text{ord}(\overline{4}) = 3 (cel mai mic n>0n > 0 cu n⋅4‾=0‾n \cdot \overline{4} = \overline{0}).
3
1 punct
Subgrupul generat: ⟨4‾⟩={0‾,4‾,8‾}\langle \overline{4} \rangle = \{\overline{0}, \overline{4}, \overline{8}\}. Are ordinul 3, care divide 1212 (conform teoremei lui Lagrange). ✓

Greșeli frecvente la problemele cu grupuri

✗
Verific doar 2-3 axiome și concluzionez că e grup
✓Trebuie verificate TOATE cele 4 axiome: G1, G2, G3, G4 (plus G5 dacă se cere abelian)
La Bacalaureat, fiecare axiomă valorează puncte separate. Omiterea oricăreia înseamnă pierdere de puncte, chiar dacă celelalte sunt corecte.
✗
Afirm elementul neutru fără a verifica ambele părți: a∗e=aa * e = a și e∗a=ae * a = a
✓Trebuie verificat atât a∗e=aa * e = a cât și e∗a=ae * a = a, mai ales dacă legea nu este comutativă
Dacă legea este comutativă (demonstrată anterior), verificarea dintr-o singură parte este suficientă. Altfel, sunt obligatorii ambele.
✗
Nu verific că elementul neutru aparține mulțimii AA
✓După ce găsesc ee, trebuie să verific explicit e∈Ae \in A
De exemplu, dacă A={x∈R∣x>0}A = \{x \in \mathbb{R} \mid x > 0\} și găsesc e=0e = 0, atunci e∉Ae \notin A și G3 nu este satisfăcută.
✗
(Z,⋅)(\mathbb{Z}, \cdot) este grup, pentru că are element neutru 11
✓(Z,⋅)(\mathbb{Z}, \cdot) NU este grup: elementul 22 nu are invers în Z\mathbb{Z}
Existența elementului neutru nu garantează structura de grup. Inversul lui 22 ar trebui să fie 12∉Z\frac{1}{2} \notin \mathbb{Z}.
✗
Scriu (a∗b)−1=a−1∗b−1(a * b)^{-1} = a^{-1} * b^{-1}
✓(a∗b)−1=b−1∗a−1(a * b)^{-1} = b^{-1} * a^{-1} — ordinea se inversează!
Similar cu matricele: (AB)−1=B−1A−1(AB)^{-1} = B^{-1}A^{-1}. Ordinea se păstrează doar în grupuri abeliene.
✗
Confund subgrup cu submulțime
✓O submulțime H⊆GH \subseteq G este subgrup doar dacă (H,∗)(H, *) este ea însăși grup
{1,2,3}⊂Z\{1, 2, 3\} \subset \mathbb{Z} nu este subgrup al lui (Z,+)(\mathbb{Z}, +) deoarece 2+3=5∉{1,2,3}2 + 3 = 5 \notin \{1,2,3\} (nu e închisă).

Strategii pentru problemele cu grupuri la Bacalaureat

Structura tipică la Subiectul II: (a) Demonstrați că (A,∗)(A,*) este grup abelian (7-8p). (b) Găsiți un subgrup propriu sau determinați inversul unui element concret (2-3p). (c) Demonstrați că o funcție este morfism / găsiți nucleul (5p).
Checklist de rezolvare — în această ordine:
  1. G1 (Internă): arăt a∗b∈Aa*b \in A verificând condițiile pe AA
  2. G2 (Asociativitate): calculez separat (a∗b)∗c(a*b)*c și a∗(b∗c)a*(b*c), apoi le compar
  3. G3 (Neutru): rezolv a∗e=aa*e=a, verific e∈Ae \in A și ambele părți
  4. G4 (Invers): rezolv a∗x=ea*x=e, verific x∈Ax \in A
  5. G5 (dacă se cere abelian): compar a∗ba*b cu b∗ab*a
Asociativitatea — cel mai lung calcul: Dezvoltă complet (a∗b)∗c(a*b)*c și a∗(b∗c)a*(b*c) separat. Scrie fiecare pas pe linie nouă. La BAC, examinatorii verifică dacă ai făcut calculul efectiv, nu doar „se verifică prin calcul direct".
Truc pentru legile de forma a∗b=a+b+kaba * b = a + b + kab: Scrie a∗b=(1+ka)(1+kb)/k−1/ka * b = (1+ka)(1+kb)/k - 1/k sau factorisează prin 1+ka1 + ka. Asociativitatea devine evidentă prin substituția φ(a)=1+ka\varphi(a) = 1 + ka, care transformă legea într-o înmulțire.
Timp recomandat: 20-25 de minute pentru o problemă completă de grup. Începe cu G1 și G2 (cele mai grele), apoi G3-G5 sunt de obicei calcule scurte.

Formulele esențiale pentru grupuri — sinteză

G1 — Internă (închidere)
∀a,b∈G:a∗b∈G\forall a, b \in G: a * b \in G
Rezultatul operației rămâne în mulțime.
G2 — Asociativitate
(a∗b)∗c=a∗(b∗c)(a * b) * c = a * (b * c)
Ordinea grupării operațiilor nu contează.
G3 — Element neutru
∃ e∈G:a∗e=e∗a=a,∀a∈G\exists\, e \in G: a * e = e * a = a, \quad \forall a \in G
Elementul neutru este unic.
G4 — Element invers
∀a∈G,  ∃ a−1∈G:a∗a−1=e și a−1∗a=e\forall a \in G,\; \exists\, a^{-1} \in G: a * a^{-1} = e \text{ și } a^{-1} * a = e
Inversul fiecărui element există și este unic.
G5 — Comutativitate (grup abelian)
a∗b=b∗a,∀a,b∈Ga * b = b * a, \quad \forall a, b \in G
Axiomă suplimentară, necesară doar pentru grup abelian.
Inversul produsului
(a∗b)−1=b−1∗a−1(a * b)^{-1} = b^{-1} * a^{-1}
Atenție: ordinea se inversează (ca la matrici).
Criteriu de subgrup (compact)
H≠∅H \neq \emptyset și ∀a,b∈H:a∗b−1∈H\forall a,b \in H: a * b^{-1} \in H
Condiție necesară și suficientă pentru subgrup.
Teorema lui Lagrange
∣H∣|H| divide ∣G∣|G| (pentru GG finit)
Ordinul oricărui subgrup divide ordinul grupului.
Condiția de morfism
f(a∗b)=f(a)∘f(b),∀a,b∈Gf(a * b) = f(a) \circ f(b), \quad \forall a, b \in G
Implică automat f(eG)=eHf(e_G)=e_H și f(a−1)=[f(a)]−1f(a^{-1})=[f(a)]^{-1}.
Nucleul morfismului
ker⁡f={a∈G∣f(a)=eH}\ker f = \{a \in G \mid f(a) = e_H\}
ff injectiv ⇔ker⁡f={eG}\Leftrightarrow \ker f = \{e_G\}.
57 zile până la BAC

Pregătește-te la Grupuri cu AI

Rezolvă probleme pe hârtie, fotografiază și primește feedback instant de la AI — ca de la un profesor.

Vreau evaluare AI pe soluția mea

50 credite gratuite la înregistrare. Fără card, fără obligații.